Legea unică de salarizare este departe de a deveni realitate în condiţiile în care un membru CSM câştigă de 24 de ori mai mult decât un simplu funcţionar.
Salarii de bază mai mari, sporuri mai mici şi mai puţine, dar şi îngheţarea salariilor mari şi creşterea treptată a celor mici astfel încât raportul între ele să fie de 1 la 15, şi nu de 1 la 50, aşa cum se întâmplă acum. Toate aceste principii ar trebui să stea la baza legii unice de salarizare pentru bugetari, ale cărei prevederi ar aduce - susţin specialiştii - importante economii la bugetul de stat.
Deşi dezbaterile pe tema uniformizării salariilor datează de trei guvernări, discuţiile reluate, ieri, de reprezentanţii executivului cu sindicatele nu par să ducă la rezultate concrete. Asta, în ciuda faptului că legea unică de salarizare a fost una dintre condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional pentru împrumutul „parafat” de România.
Între timp, membrii Consiliului Superior al Magistraturii continuă să ocupe primele locuri în „topul” celor mai bine plătiţi bugetari, cu peste 14.400 de lei pe lună, urmaţi de judecătorii Curţii Supreme, procurorii Parchetului General şi profesorii universitari, remuneraţi cu peste 11.000 de lei lunar - cu aproximativ 2.000 de lei mai mult decât preşedintele României, în buzunarele căruia intră, în fiecare lună, 9.555 de lei de la buget. La polul opus se situează func ţionarii publici aflaţi la început de carieră, cu doar 600 de lei pe lună.
„E terminată România! Terminată!”
Ca de obicei, discuţiile purtate, ieri, între oficialii ministerelor care reprezintă principalele categorii bu getare şi sindicalişti au debutat cu nemulţumiri. Cea mai arzătoare dintre acestea: salarizarea parlamentarilor nu mai este luată în calcul la elaborarea proiectului de act normativ. La final, secretarul de stat în ministerul munci
