Plasamentele în acţiuni făcute de fondurile de pensii din Pilonul III au dus pe minus randamentele acestora. Revenirea nu poate avea loc decât după redresarea pieţelor de capital. Majoritatea administratorilor de fonduri de pensii obligatorii au reuşit să înmulţească banii clienţilor în primele nouă luni de administrare. Din cele 14 fonduri rămase pe piaţă, numai două au afişat randamente negative la sfârşitul lunii februarie. Celelalte au raportat randamente cuprinse
Plasamentele în acţiuni făcute de fondurile de pensii din Pilonul III au dus pe minus randamentele acestora. Revenirea nu poate avea loc decât după redresarea pieţelor de capital.
Majoritatea administratorilor de fonduri de pensii obligatorii au reuşit să înmulţească banii clienţilor în primele nouă luni de administrare. Din cele 14 fonduri rămase pe piaţă, numai două au afişat randamente negative la sfârşitul lunii februarie. Celelalte au raportat randamente cuprinse între 2,1% şi 12,36%, randamentul minim aparţinând OTP, iar cel maxim fondului administrat de olandezii de la ING.
În schimb, în aceeaşi perioadă, multe dintre fondurile de pensii facultative care erau pe piaţa şi în luna mai au mers în direcţia opusă. Din cele şapte fonduri, patru au pierdut o parte din câştigurile raportate anterior. Faţă de momentul lansării, numai trei fonduri aveau randamente pozitive la sfârşitul lunii februarie.
Diferenţele între fondurile de pensii facultative şi cele obligatorii sunt cauzate de mai mulţi factori. Printre acestea: gradul de risc, momentul în care au fost lansate pe piaţă, dar şi reglementările Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care au permis fondurilor să stea o perioadă în afara structurii stabilite prin prospect. De exemplu, fondurile obligatorii de pe Pilonul II au putut opta să plaseze mai mulţi bani în instrumentele cu venit fix timp de un an
