Comerţul cu fier vechi, cel cu produse agricole, tranzacţiile imobiliare şi operaţiunile prin internet sunt domeniile predilecte pentru eludarea legii fiscale. Procurorii au primit, în 2008, peste 650 de sesizări privind cazuri de spălare de bani, majoritatea vizând evaziunea fiscală, potrivit preşedintelui ONPCSB, Adriana Popa. În ce măsură se poate vorbi în România despre activitatea de spălare a banilor şi despre cea de finanţare a terorismului?

Nu există un clasament, dar se poate vorbi, cu certitudine, despre aceste două activităţi în România. Ambele sunt activităţi transfrontaliere şi nu există ţară în lume unde să nu se poată vorbi despre spălare de bani sau despre finanţarea actelor de terorism. Trebuie spus, însă, că România este ţară de tranzit, şi nu ţară cu finalitate de acte teroriste.

La nivel mondial există grupul Egmont, ce cuprinde Unităţile de Informaţii Financiare (FIU), cum este şi Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Aceste unităţi analizează fluxurile de bani din ţările respective şi au intense schimburi de informaţii cu unităţile partenere. Oficiul este membru al grupului Egmont din anul 2000 şi, anual, există o reuniune plenară unde se discută strategii în domeniu şi îmbunătăţirea cooperării între FIU-uri.

Câte decizii de suspendare a efectuării unor tranzacţii au existat în 2008?

Raportul pe anul 2008 va fi gata în maximum două săptămâni. Pot să afirm, însă, că avem o creştere exponenţială şi a numărului de rapoarte de tranzacţii suspecte, şi a celui de rapoarte de transferuri externe şi numerar. Primul tip de rapoarte intră în analiză, făcând conexiuni între baza noastră de date şi informaţiile trimise de instituţiile străine partenere. Celelalte două tipuri de rapoarte, respectiv Raportul de numerar si Raportul de transferuri externe, sunt d