Liderii NATO, printre care pentru prima dată preşedintele american, Barack Obama, sărbătoresc vineri şi sâmbătă 60 de ani de la înfiinţarea Alianţei. Reuniunea se va desfăşura în locuri ce simbolizează reconcilierea franco-germană, la Strasbourg, în Franţa, şi la Kehl şi Baden-Baden, în Germania, şi va marca, în plus, reîntoarcerea Parisului în comandamentul militar al Alianţei, de unde s-a retras în 1966, în urma unei decizii a lui Charles de Gaulle. Deşi acestea sunt „evenimente importante", aşa cum a spus secretarul general Jaap de Hoop Scheffer, ordinea de zi a summit-ului va fi dominată de problema stabilizării Afganistanului, subiect ce va fi abordat sâmbătă dimineaţă, odată cu misiunea din Kosovo. NATO desfăşoară din 2003 cea mai importantă operaţiune din istoria sa, în Afganistan, unde se confruntă cu opoziţia din ce în ce mai puternică a talibanilor, care folosesc Pakistanul drept loc de refugiu. NATO îşi joacă însăşi credibilitatea în Afganistan. Fără să vrea să alarmeze, Statele Unite, prin vocea preşedintelui Barack Obama, care se va afla la primul său turneu în Europa în calitate de şef de stat, le vor cere aliaţilor europeni să facă mai mult pentru a susţine guvernul de la Kabul. Obiectivul noii strategii pe care Obama a prezentat-o vineri este acela ca Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), aflată sub comandamentul NATO şi formată în prezent din 60.000 de soldaţi din 42 de ţări, să se poată retrage la un moment dat din Afganistan. Obama vrea însă ca militarii străini să se retragă cu fruntea sus, după ce vor fi anihilat ameninţarea teroristă reprezentată de Al-Qaida, aliată talibanilor. Totuşi, nimeni nu se aşteaptă ca europenii să-şi suplimenteze contingentele la cote comparabile cu ceea ce au anunţat americanii, care vor trimite în regiune 21.000 de soldaţi în plus. În schimb, Washingtonul se aşteaptă ca aliaţii săi să contribui