Horia Hulubei este savantul care, în prima jumătate a secolului trecut, a creat şcoala de fizicieni atomişti din România. În afară de asta, de numele său este legată şi înfiinţarea Institutul de Fizică Atomică Turnu Măgurele, unde a fost construit primul reactor nuclear din ţara noastră.
Născut la 15 noiembrie 1896, seniorul atomiştilor români şi-a început studiile primare şi liceale la Iaşi. După bacalaureat, pe care l-a luat "Magna cum laude", s-a înscris la cursurile Facultăţii din Ştiinţe, unde urma să studieze fizica şi chimia. Nu a mai apucat pentru că, după intrarea României în primul război mondial, a fost trimis pe front. Avansat la gradul de sublocotenent, a luat parte la luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917. În acelaşi an viitorul savant a plecat în Franţa unde s-a instruit ca pilot de vânătoare. A reuşit să-şi reia studiile abia în anul 1922, iar în 1926 a obţinut licenţa în ştiinţe fizico-chimice.
După absolvirea facultăţii, Hulubei a obţinut o bursă de stat, pe baza căreia a plecat la studii la Paris, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona. Este perioada în care s-a dedicat studiilor de fizică experimentată. În 1933 şi-a luat doctoratul, cu o dizertaţie privitoare la "efectul Compton Multiplu". Studiile sale au fost foarte apreciate de Maria Sklodovska-Curie.
În acea perioadă, profesorul Jean Perrin a fost cel care l-a introdus în "lumea bună" a fizicii mondiale unde i-a cunoscut pe marii titani ai ştiinţei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langevin, Pierre Augier şi Albert Einstein. Tot în acea epocă, Hulubei a început să se implice în studii privitoare la metalele radioactive. Iar la Sorbona a avut ocazia să lucreză la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume.
În perioada în care studia în Franţa, Horia Hulubei a primit