În urmă cu 20 de ani, reprezentanţii celor mai mari fabrici de mobilă din ţară (Târgu-Mureş, Satu-Mare, Piteşti, Arad, Piatra Neamţ, Reghin, Oradea şi Mizil) se întorceau de la Târgul Internaţional de Mobilă de la Köln.

Aici participaseră la o mare expoziţie de mobilă, alături de alte 1.570 de firme, din 34 de ţări. "Expozanţii români şi-au prezentat produsele pe o suprafaţă echivalentă cu cea a peste 325 de apartamente, de 70 de metri pătraţi fiecare. Au fost expuse toate stilurile de mobilă realizate cu tehnologii noi şi mo­derne, dintr-o gamă extrem de variată de materiale", nota presa vremii.

Cum ajungeau firmele româneşti să expună la târgurile internaţionale se explică prin obsesia lui Ceauşescu pentru mărirea exporturilor, care impune obli­gatoriu şi prezenţa întreprinderilor la târgurile de profil. "Era şi un prilej ca specialiştii şi directorii de întreprinderi să mai vadă ce tendinţe existau în Occident", ne-a spus Aurel Rizea, fost preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

În 1989, Rizea era directorul general al Centralei de Prelucrare a Lemnului. El îşi amin­teşte că România avea în 1989 delegaţii mari de 30-40 de persoane cu care participa la târguri, directori şi ingineri-şefi de la 10-15 mari combinate. "Mergea şi câte unul de la Securitate cu noi, îl ştiam şi ne feream de el. Ni se dădea şi diurnă, care era foarte mică, de 10-12 dolari/zi, faţă de 35 de euro cât este acum", a mai adăugat Rizea. Acum 20 de ani, de un mare succes s-au bucurat garniturile din esenţă de răşinoase, ce erau solicitate de mase largi de cumpărători din Occident, executate la nivel ridicat de prelucrare. Căutate erau şi cele de fag realizate după tehnologii moderne de antichizare, finisate în degrade, dar şi mobila tapiţată stil şi modernă cu go­blenuri şi stofe produse de industria textilă românească. La tâ