- Diverse - nr. 280 / 1 Aprilie, 2009 Printre cei 15 catelusi de pe Dealul Viile 1 Mai, pe care zilnic ii hranesc, el purta numele de Max. Asa l-am botezat, fiecaruia dintre ei dandu-i cate un nume. Cum apaream pe buza dealului, acolo unde ma asteptau, insotindu-l, si Labus, si Corbu, si Negruta, stand in fundic, el, primul care ma intampina, dand din coada, incepea sa latre, facand mari ocoluri in jurul meu. De bucurie, din cand in cand, se taraia pe jos, se rostogolea cautand sa-mi fie pe plac. Apoi relua spectacolul, sub privirile uimite ale celor prezenti la scena inedita. Asa isi manifesta el bucuria si recunostinta. Vara-toamna, iarna-primavara, acesta era "repertoriul" lui, pana ajungeam la antenele situate la liziera padurii de deasupra zonei Pasunii pe care se inalta acum cartierul Benta. Tocmai de aceea l-am numit "Marele Povestitor". Pe limba lui cateleasca el imi povestea mereu ceva, venind din lumea lui, a celor care nu cuvanta, pana ce ajungeam sus, in locul de sub poala padurii, unde isi primea binemeritata rasplata. Era catelusul care tanjea cel mai mult sa-i dovedesc lui ca-i cel iubit. Cersea, sagalnic, sa fie mangaiat. Intr-o dimineata, "Marelui Povestitor" nu i s-a mai auzit latratul acela aparte. Murise. Se crede ca a fost otravit de un ins fara suflet. Ins numai cu fata de om! Ins fara inima care dovedeste, inca o data, ca cine nu iubeste animalele, lasate de Dumnezeu sa ne fie prieteni, nu iubeste nici oamenii! In acea zi am avut sentimentul ca mi-a murit un prieten bun. Fara "Marele Povestitor" si fara spectacolul lui, fara prietenia lui aproape omeneasca, intreg Dealul Viile 1 Mai este mai trist! LAZAR LADARIU - Diverse - nr. 280 / 1 Aprilie, 2009 Printre cei 15 catelusi de pe Dealul Viile 1 Mai, pe care zilnic ii hranesc, el purta numele de Max. Asa l-am botezat, fiecaruia dintre ei dandu-i cate un nume. Cum apaream pe buza dealului, acol