Codul Civil tinde să „castreze“ presa prin impunerea unor norme aberante. Astfel, se prevede că pot fi publicate doar ştirile făcute publice în cadrul conferinţelor de presă. Aşadar, dacă un ziarist îşi „permite” să facă o anchetă jurnalistică, trebuie să ceară acordul expres al celui care face subiectul materialului de presă. În cazul în care acesta nu doreşte să-i apară numele în mass-media, publicarea anchetei este strict interzisă.

„Respectul datorat persoanei decedate“

Dacă unele prevederi ale noului Cod Civil ar putea împinge presa la a publica doar bancuri cu Bulă, alte prevederi sunt de-a dreptul lipsite de logică – spre exemplu, respectul datorat persoanei decedate.

Astfel, ar trebui să ne luăm adio de la ştirile despre Nicolae Ceauşescu. Din respect pentru memoria acestuia, ar trebui eliminate din materialele de presă orice catalogări de genul „dictatorul“ sau „tiranul“.

Apoi, cine ar putea stabili că prin publicarea unor materiale despre Nicolae Ceauşescu, acesta nu s-ar simţi respectat atât timp cât nu poate depune mărturie?

Reputaţie şi viaţă privată

Dacă ar fi fost în vigoare noul Cod Civil, fostul „candidat” la fotoliul de purtător de cuvânt al Guvernului, Rareş Niculescu, s-ar fi putut ciomăgi cu oricine în cluburi pentru că ştirea nu putea fi publicată decât cu acordul său expres.

„Atingerea vieţii private va reprezenta şi captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane, dacă aceasta nu se află într-un loc public“.

Adio, deci, imagini cu fostul ministru al Agriculturii, Traian Remeş, când negocia „şpaga“ din dosarul „Caltaboşul“. Utilizarea imaginilor respective ar fi fost interzisă difuzării pentru că înregistrarea nu a fost făcută într-un spaţiu public.

Altă aberaţie: difuzarea de imagini ale persoanei, filmat