Bancile care au intermediat in primul trimestru finantarea deficitului bugetar enorm de anul trecut, investind in titluri de stat chiar si la randamente de 11,5% pe an, cu mult sub nivelul la care se aflau atunci dobanzile pe piata, au avut o marja de castig importanta daca s-au refinantat prin operatiuni repo la BNR, la costuri de cel mult 10,25% pe an.
Practic, aceste banci au avut o marja de dobanda de peste 1,25% pe an, care se aplica unui volum de titluri de peste 6 mld. lei, vandute de stat in ianuarie si februarie la randamente de maximum 11,5% pe an. Aceasta ar insemna un castig de 75 mil. lei (18 mil. euro) intr-un an, realizat de bancile private din intermedierea finantarii deficitului bugetar.
BNR a avut in ianuarie o medie zilnica a operatiunilor repo (stoc sume injectate) de 1,74 miliarde de lei, la o dobanda de 10,25% pe an, potrivit Buletinului lunar pe ianuarie, publicat ieri. In februarie stocul sumelor injectate (ca medie zilnica) a urcat la 7,4 miliarde de lei, in timp ce dobanda a coborat la 10,21% pe an. Pentru tranzactiile derulate in februarie dobanda a fost de 10,14% pe an.
BNR a ajutat indirect la finantarea deficitului bugetar, deruland operatiuni repo - prin care cumpara temporar titluri de stat injectand lei in sistem - cu anumite banci comerciale, potrivit explicatiilor unor oficiali. Noile date explica de ce unele banci au ales sa plaseze in titluri de stat la randamente cu mult mai mici decat s-ar fi putut refinanta in piata, sau decat dobanzile platite la depozitele atrase de la clienti, un comportament care parea la acel moment irational.
Practic, daca o banca a avut initial lichiditati pentru a cumpara titluri de stat la un randament de 11,5% pe an, a putut apoi sa le utilizeze in operatiuni repo cu BNR, obtinand lei la o dobanda de 10,25% pe an, cu care ar fi putut sa cumpare din nou titluri de stat.
De