Blocurile-turn ridicate peste noapte nu încetează să îşi facă simţită prezenţa într-o capitală sufocată.
În urmă cu câteva luni, Jurnalul Naţional relata modul în care astfel de clădiri au distrus aspectul urbanistic al oraşului, dar şi pânza freatică a zonelor învecinate. Astfel, clădirile înalte din Piaţa Victoriei sau colosul de sticlă de lângă Biserica Armenească au creat numeroase probleme vecinilor. Aceştia s-au trezit cu subsolurile inundate. Mai mult, betonarea a trei, maximum patru niveluri din subsol au afectat şi pânza freatică.
La fel s-a întâmplat şi în Parcul Circului. În urma lucrărilor la un cartier rezidenţial din zonă, ale cărui blocuri au fundaţia de 34 de metri, au fost afectate atât pânza freatică, cât şi izvoarele naturale care alimentau lacul.
Oamenii din zonă nu au stat cu mâinile în sân, depunând mai multe memorii atât la Primăria de sector, cât şi la Primăria Capitalei: "Din 2007, apa lacului scade îngrijorător. Este singurul lac din Bucureşti şi din împrejurimi unde cresc lotuşi egipteni şi floră mediteraneană. Faţă de vara anului trecut, nivelul apei a scăzut cu peste doi metri. Ne dorim să salvăm atât parcul, cât şi lacul. Copacii de pe malul apei au început deja să se usuce", au precizat în memoriu.
Cum de mai bine de doi ani nu s-a mişcat nici un deget în ameliorarea calităţii Lacului Circului, am cerut şi răspunsul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement: "ALPAB a convocat o întâlnire cu toţi factorii de decizie care ar putea sista lucrările de epuismente de la construcţia blocurilor din zonă. În urma acestei dezbateri, vom cere motivat şi argumentat să se ia decizia de stopare a lucrărilor pentru scoaterea apei din pământ până la elaborarea Studiului Hidrogeologic. ALPAB a început demersurile pentru obţinerea avizului de execuţie a unui foraj de adâncime care să alimenteze Lacul
