E în stare să se bată cu oricine pentru mediu, pentru că Pământul a fost „împrumutat de la copii”.

Ana Marossy cunoaşte şi iubeşte natura cu atâta pasiune, încât şi ceaiurile le recomandă cu denumirea ştiinţifică şi cu cea autohtonă. A îndrăgit natura de când era o mână de om, datorită părinţilor. „Tata m-a învăţat să iubesc natura şi nu-mi dădea voie să rup florile. Seara, mă aducea pe umeri de la vie şi îmi arăta stelele”, îşi aminteşte specialista care şi acum ţine cont de mersul stelelor şi de fazele lunii pentru a măsura curgerea timpului. În 1950, a absolvit Liceul Samuil Vulcan din Beiuş, oraş pe care îl preţuieşte pentru tot ce a dat culturii şi istoriei Bihorului şi ţării. După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Cluj, în 1954, a ajuns profesor în Ştei. „A fost o dublă provocare pentru mine să fiu dascăl într-un oraş care se naşte”, mărturiseşte biologul, care a predat copiilor din satele din jur, dar şi copiilor intelectualilor din toată ţara veniţi în noul orăşel industrial. În 2010 va sărbători 50 de ani de la prima promoţie de absolvenţi.

Oradea şi alte provocări

Ana Marossy spune că a fost adusă la Oradea. „Eu nu-s pentru oraş mare. M-a adus aici secretarul de la învăţământ care voia o fată isteaţă pentru programul de culturalizare a maselor. Asta presupunea să organizeze conferinţe pe diferite teme, atât în Oradea, cât şi în sate. A renunţat la postul de la cultură pentru că nu vedea rostul conferinţelor pe teme evoluţioniste pentru ţărani. După trei ani a trecut la Muzeul Ţării Crişului care era în curs de constituire. I s-a încredinţat secţia de botanică. „Pentru toată lumea botanica e Cenuşereasa biologiei. Dar fără plante nimic nu rezistă, ele sunt la baza lanţului trofic”, spune pasionată Ana Marossy. Muzeul i-a adus însă o altă satisfacţie: preşcolarii. „Simt nevoia să dau altora ce am învăţat, iar preşcolarii încă pot