Cine a vazut pe viu sau in imagini filmate o avalansa poate sa-si inchipuie cam ce traieste omenirea contemporana de câteva decenii incoace, sub navala din ce in ce mai ampl a si tot mai accelerata a informatiei „ globalizate". Nu vreau sa fiu catastrofic si sa spun ca internetul face ravagii in mentalitatea noastra de indivizi si de specie, dar in mod precis a schimbat-o si o remodelea za in continuare, neincetat.
Ne-am lansat pe panta, n-o sa ne mai oprim din aceasta alunecare de suvoi informational pe care o putem eventual controla partial, dar mai degraba ne controleaza ea pe noi.
Probabil ca, din cele sase miliarde de oameni care populeaza astazi Pamântul, o majoritate greu de precizat totusi procentual traieste in continuare netulburat si fara computer – situatie ce exclude automat dintre preocuparile sale serviciile Internetului. In tinerete am intâlnit un taran mai in vârsta care „rezolvase" in stil propriu problema televiziunii, convins ca nimic din ce se vede pe micul ecran nu poate fi adevarat, ci e rezultatul unei scamatorii: „Ii poarta electrica", spunea el despre indivizii televizati. De când cu computerele personale, lumea virtuala, a figurilor si situatiilor nascute din neant si „purtate de electrica" prin universurile lor paralele devine din ce in ce mai prezenta, mai coplesitoare, inlocuind in mintea unora o lume a naturalului si a traditiei, devenita ea insasi, automat, iluzorie.
Tot atât de adevarat este ca si pentru cei care inca mai vor sa stea cu picioarele pe pamânt reteaua globala de informatie a ajuns un „viciu" fara leac. Internetul s-a impus ca un instrument indispensabil vietii moderne si muncii de fiecare zi. Chiar daca economistul si arhitectul lucreaza cu programe specializate ce le rezolva operatiile curente in mod independent de reteaua globala, relatia dintre firmele de afaceri nu mai poate
