*”Am fost cucerit de farmecul sângeros al acestei cărţi. Farmec: textul se desfăşoară prietenos, direct, obţinând adâncimea fără afectare metafizică, fără abuz analitic. Sângeros: un sondaj în «banalitatea» cruzimii, în «firescul» aiuritor al inumanităţii, în misterul cotidian al răului. Slavenka e în acelaşi timp tandră şi intransigentă, înţelegătoare şi nemiloasă. Nu rămâne în alb-negru, dar nu cade niciodată în cenuşiu. Suita de portrete pe care o oferă echivalează cu o întreagă bibliotecă de etică sau de filosofie a istoriei.” (Andrei Plesu)
* “Pentru Slavenka Drakulic, una dintre cele mai grave mosteniri ale comunismului este ca a lasat in urma indivizi vaduviti de capacitatea de a gindi liber. Tocmai aceasta dorinta de a ceda unei autoritati exterioare (stat, natiune, armata, Biserica, etc) dreptul individual de a gindi este marca unei culturi politice nondemocratice. In asemenea conditii, considera pe buna dreptate Slavenka Drakulic, rolulu intelectualului este sa mentina vie gindirea critica si sa-si indemne concetatenii sa nu sucombe dictatului diverselor ideologii exclusiviste, mai nou sau mai vechi naluciri utopice, in fapt platformele ascensiunii uno demagogi pe cit de cinici, pe atit de primejdiosi” (Vladimir Tismaneanu, intr-o prefata memorabila)
*volumul aduna mai multe texte ale celebrei scriitoare croate despre procesele de la Haga dedicate celor acuzati de crime impotriva umanitatii in timpul razboiaelor de dupa spargerea Iugoslaviei in mai multe state.
*”razboialele din Iugoslavia nu au fost declansate de confruntari de ordin etnic sau religios, care au devenit apoi razboaie in toata regula. Dimpotriva, razboaiele au fost precedate de multi ani de politica nationalista, sustinuta de mass media. Iti trebuie ceva timp ca sa ii convingi pe oameni sa inceapa sa se omoare unii pe altii. Principala problema a fost reprezentata d
