De zile intregi televiziunile macina frenetic cazul Becali. Mai putin aspectele lui concrete, cat posibile, probabil, improbabile, perverse scenarii sau ii plang de mila latifundiarului care sta in celula cu alti patru detinuti si mananca, ce oroare!, paine cu magiun, a cerut de acasa carti, ce inaltator!, si va rezista sau nu incercarii cu ajutorul tablelor, o metoda profund spiritualizata.

Lacrimile ne curg si de mila maicutei batrane cu braul de lana din palatul din Pipera, dar si din compasiune pentru sotia arestatului, lovita de temporara vaduvie, dar nu si de nevoi, desigur.

In dimineata retinerii, Gigi Becali a revarsat ore in sir pe toate televiziunile zicerile lui pe care moderatori TV, paralizati de emotie, si poporul le-au ascultat ca pe litera Evangheliei.

Apoi, minute, ore in sir ne-au imbogatit cu viziunea lor despre viata si apararea proprietatii oameni fini, de o eleganta exemplara, gen Gigi Netoiu si Vasile Turcu, Mitica Dragomir si Mircea Sandu sau verii Becali.

Asta dupa ce, cu numai cateva zile inainte, actualitatea fusese invadata de un alt personaj de mare calibru spiritual, Puiu Popoviciu, alt latifundiar, fost gestionar de Alimentara, ginerele lui Teleaga. Orice vorba a magnatului sfidator valora aur curat si mai multe nu pentru presa.

Marian Vanghelie e vanat non stop de microfoane de parca ar scoate margaritare pe gura si, cu siguranta, mai ceva decat un laureat de Nobel. Silviu Prigoana e ubicuu, graieste despre orice, in general despre ceea ce nu se pricepe, de la univeristati, la medicina, de la cultura, la agronomie. E suficient si, evident, n-are niciun dubiu.

Tolea si Magda Ciumac sunt deja legende vii, iar anvergura lor a ingenunchiat pana si presa asa-zis serioasa.

Pe Andrei Plesu insa, de cand nu l-ati mai vazut la televizor? Parerea lui despre temele