ECONOMIC. Locuinţa care nu pierde căldură şi care scoate din buzunar 200 de euro pe an pentru întreţinere există şi în România.
Locuinţa pasivă, considerată de specialiştii „casa viitorului”, a câştigat mii de adepţi în întreaga lume. Astfel de cămine se încălzesc şi se răcesc singure, asigură un climat confortabil atât vara, cât şi iarna şi nu este necesară o sursă convenţională de încălzire. Consumul de energie este mic, de maximum 15 kW/mp/an, iar cheltuielile pentru întreţinere sunt reduse cu aproximativ 80% faţă de o casă obişnuită. Soarele, apa de ploaie, relieful, vântul sunt utilizate ca surse permanente de energie.
De exemplu, soarele poate asigura apa caldă în proporţie de 70%, iar apa de ploaie mai mult de jumătate din necesarul pentru grădină. Spre deosebire de celelalte ţări europene care se mândresc cu sute şi mii de astfel de locuinţe, în România există o singură casă, aflată în curs de verificare la Institutul de case pasive din Darmstadt, Germania, în vederea obţinerii certificatului de atestare. De la începutul anului, 12 români s-au arătat intersaţi să-şi construiască o locuinţă a viitorului, iar un cartier rezidenţial va fi ridicat în acelaşi regim, la Glina.
Singura casă pasivă, în Argeş
Soţii Ruxandra şi Marin Cruţescu sunt singurii români care deţin o casă pa sivă. În urmă cu patru ani, ei au construit o astfel de locuinţă în Argeş, în satul Burluşi, comuna Ciofrângeni, iar acum încearcă să-i convingă şi pe alţii să aleagă o casă de acest tip.
Marin Cruţescu s-a ocupat de afaceri cu tâmplărie şi, de câţiva ani, s-a specializat pe sisteme de izolaţie. Soţia sa, Ruxandra (foto), este arhitect şi lector universitar, dar se ocupă şi de izolare termică. Amândoi sunt membri ai Institutului de Case Pasive din Darmstadt, Germania, unde au urmat un curs de profil.
Ca o prăjit
