Moldova n-a mai vazut demult o campanie electorala atat de disputata ca anul acesta.
Bucurandu-se de monopolul surselor de informare, comunistii (PCRM), care-l au in frunte pe presedintele Vladimir Voronin, au jucat cartea dezinformarii si dezbinarii - profitand de faptul ca partidele de opozitie, dezorientate, s-au "desteptat" prea tarziu.
Desi coalitiile electorale sunt interzise prin lege, formatiunile din Opozitie puteau renunta in a depune liste fiecare si ar fi putut candida toate sub sigla unui singur partid - fapt care totusi nu s-a intamplat.
PCRM va obtine, cel mai probabil, in urma alegerilor de duminica, in jur de 30% din voturile exprimate - acesta fiind electoratul stabil al comunistilor (persoane vorbitoare de limba rusa, pensionari si cei care au ca sursa unica de informare televiziunea de stat Moldova 1).
Ideologia comunistilor - un stat independent, unitar, loialitatea fata Rusia ca partener economic vital (spre exemplu, din 350.000 de cetateni plecati la munca in strainatate care trimit acasa aproximativ o treime din PIB-ul tarii, peste 100.000 lucreaza in Rusia)- le garanteaza acestora aproape 35%-45% din locurile in Parlament.
Moldovenii simpli, din zonele rurale, slab informati, voteaza fie pentru comunisti, fie impotriva lor - PL (Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoaca)+ PLDM (Vlad Filat)+ AMN (Serafim Urechean) + MAE (Anatol Petrenco).
Sanse de a ajunge in Parlament in afara comunistilor nu au, teoretic, decat aceste partide (Partidul Democrat Liberal, Partidul Liberal, Alianta Moldova Noastra si Miscarea "Actiunea Europeana"), pentru ca pragul electoral a fost ridicat de putere la 6%.
Aceste formatiuni sustin unirea sau apropierea Republicii Moldova de Romania si au o agenda europeana.
Cu cat intra mai multe partide in Parlament, cu atat exista insa posibil