FAIMĂ. Pretenţiile soţului, care a vrut ciorbă de burtă cu gust de pui, i-au adus celebritatea Corneliei Dumitrescu. Sursa: Sergiu Rusu
Aproape de finele anilor ’70, pe reţetarul Restaurantului Nor - dic din municipiul Rădăuti, local cu ştaif la acea epocă, a apărut un nou sortiment la capitolul supe: ciorba radăuţeană. În cei aproape 30 de ani de la invetare, ciorba de pui cu gust de ciorbă de burtă a reuşit să „acapareze” restaurantele din toată ţara. Ba mai mult, ea „a pene trat” şi piaţa externă, în me niul unor restaurante cu specific românesc din străinătate.
Cea care a aplicat reţeta de succes este suceveanca Cornelia Dumitrescu. Ea a făcut atunci primul pas spre celebritate, iar între timp bucătăreasa a ajuns maestru în arta culinară.
De la curcan la pui
Cornelia Dumitrescu îşi iubeşte meseria, iar talentul şi pasiunea pentru arta culinară le-a moştenit de la mama şi bunica ei, bucătărese la rândul lor. Pentru inventatoarea ciorbei rădăuţene, stereotipul „locul femeii este la cratiţă” s-a potrivit de minune.
Femeia recunoaşte că mare parte din merit îl are soţul ei, care, într-o zi de acum vreo trei decenii, a făcut mofturi când i-a servit cunoscuta ciorba de burtă şi i-a cerut soţiei să-i facă o ciorbă asemănătoare, însă fără carne de burtă. Pusă în faţa pretenţiilor bărbatului, femeia „s-a executat”. „Iniţial era cu carne de curcan, dar, pentru că era scumpă, după ce-am introdus-o la restaurantul la care lucram, am trecut pe carne de pui”, rememorează Cornelia Dumitrescu.
Între timp, rădăuţeanca a reuşit să-şi deschidă propriul restaurant şi a inventat sute de reţete. „Ţin minte că ne-am sfătuit ce denumire să-i dăm. «Ciorba Cornelia» nu prea suna aşa bine şi am decis cu şeful de unitate din acea vreme să-i spunem «ciorbă rădăuţeană», că tot suntem la Rădăuţi. Şi aşa a rămas...”,
