Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană reprezintă principala miză a scrutinului de ieri, în condiţiile în care viitorul parlament de la Chişinău îl va alege pe succesorul preşedintelui Vladimir Voronin. Cele 1.945 de secţii de vot, la care erau aşteptaţi aproximativ 2,6 milioane de cetăţeni, s-au deschis ieri, la ora 7.00, în Republica Moldova, unde alegătorii au fost chemaţi să indice componenţa viitorului parlament care va trebui să desemneze un succesor pentru preşedintele Vladimir Voronin. Alte 33 de secţii de vot au fost amenajate în străinătate, la misiunile diplomatice ale Republicii Moldova. Miza acestor alegeri a fost viitorul european al Republicii Moldova, erau de părere mai mulţi analişti de la Chişinău. Oficialii şi diplomaţii occidentali care au vizitat în ultima perioadă Chişinăul au declarat că de caracterul liber şi democratic al campaniei electorale şi al alegerilor propriu-zise depind caracterul şi nivelul viitoarelor relaţii cu UE. Stânga sau dreaptaDupă opt ani de guvernare a Partidului Comuniştilor, în care acesta a deţinut, pe durata celor două mandate consecutive, o majoritate confortabilă pentru a nu ţine cont de opinia şi iniţiativele opoziţiei, în urma alegerilor de ieri se aşteaptă constituirea în viitorul parlament moldovean a două poluri - Partidul Comuniştilor este în continuare favoritul cursei, dar şi alte trei partide de orientare liberală aveau garantată intrarea în viitorul legislativ de la Chişinău. În condiţiile în care se cunoşteau practic favoriţii cursei şi partidele cu şanse de a ajunge în parlament, marea necunoscută a scrutinului de ieri rămânea raportul dintre polul comunist şi cel liberal. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN), toate trei cu doctrină liberală, au anunţat deja că vor constitui o alianţă postelectorală. Potrivit ultimului sondaj, p