Vine tăcută, aţoasă, încruntată, preocupată, neînsoţită de Nicolae Ceauşescu. Aşa cum venea de obicei în vizită la Petreştii de Dâmboviţa, cam de două ori pe an, eroina, mama, omul de ştiinţă, academician doctor inginer Elena Ceauşescu.
Nici nu se ştie de-i primăvară ori toamnă, locul ei natal e la fel de posomorât ca ea, nici nu mai contează anotimpul, anul e 1989. La mijlocul lunii martie se discutase importanţa unei prezenţe cât mai asidue a cuplului Ceauşescu în judeţele ţării, deoarece în toamnă avea loc un eveniment foarte important: Congresul al XIV-lea.
"Trebuiau filmaţi în vizită în cât mai multe judeţe ale ţării, apoi documentarul filmat (care până la urmă nu s-a mai făcut) avea să fie proiectat în cadrul Congresului. În comuna Petreşti, protocolul vizitei Elenei Ceauşescu nu a acceptat grup de presă, nici aparat de filmat. De fapt, niciodată nu am avut posibilitatea să filmăm acolo, deoarece vizitele ei la Petreşti nu figurau ca fiind în program oficial", spune cineastul Pantelie Tuţuleasa.
Localnicii nu se înfrigurează prea tare, ştiu deja scenariul: o însoţeşte un grup mic şi compact de securişti, trece pe la neamuri, apoi pe la cimitir - la mormântul tatălui ei, Nae, şi gata. Nu stă mult, şi cât ar putea să stea într-un sat cât palma pe care îl străbaţi cu degetarul? S-ar putea ca după plecarea ei să scape nişte vorbe nepotrivite pe la cârciumă: "Iar a venit Leana lu' Briceag". Căci se spune că e "fiica rea de muscă a lui Nae poreclit Briceag, care ţinea cârciumă în Petreşti", probabil ca să se asorteze cu zvonul că Andruţă - tatăl lui Nicolae, ar fi fost cunoscut pentru patima beţiei. Ar mai fi şi unele şoapte mai dure pe la colţuri: cum că Nae ar fi fost evreu, iar ei îi cam plăcea să-şi rupă ciorapii în stele (adicătelea, înţelegeţi dumneavoastră metafora), şi cum că era cât pe-aci să se mărite cu tovarăş
