Sloganurile de schimbare cu care au intrat în cursa electorală pentru Parlament partidele de opoziţie de la Chişinău nu au avut efectul scontat asupra alegătorilor din Republica Moldova. Aceştia au preferat să acorde din nou încredere Partidului Comuniştilor, care, cu 50% din voturi, are practic asigurate cele mai importante funcţii în stat: conducerea guvernului, a legislativului şi preşedinţia Republicii Moldova.
În Parlament au mai intrat trei formaţiuni de orientare proeuropeană şi liberală, aflate însă la mare distanţă de scorul obţinut de comunişti. Partidul Liberal, al cărui cel mai cunoscut reprezentant este primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, are 12,75% din sufragii, ceea ce-i asigură 16 locuri în legislativ.
Partidul Liberal Democrat (PLDM) condus de Vlad Filat a obţinut 12,26% din voturi şi 14 fotolii de parlamentar. Alianţa Moldova Noastră (AMN) a lui Serafim Urechean are 9,82% din voturi, deci 11 locuri în Parlament.
Scorul neaşteptat de mare al comuniştilor, în comparaţie cu ceea ce estimau sondajele preelectorale, aproape egalează performanţa obţinută de aceştia în 2001, când, pe fondul unei grave crize economice, şi-au asigurat majoritatea în Parlament cu un discurs pro-Rusia.
Teama de schimbare
De această dată, comuniştii au venit în faţa alegătorilor cu sloganul stabilităţii şi al Moldovei europene. Iar cetăţenii le-au oferit un sprijin neaşteptat de mare, în ciuda gravelor probleme economice cu care se confruntă Republica Moldova după opt ani de guvernare comunistă.
În plus, votul masiv în favoarea formaţiunii comuniste vine după o campanie electorală în care puterea a aruncat în luptă toate resursele administrative: promovare „generoasă” la singurul post de televiziune cu acoperire naţională, mărirea pensiilor în preajma alegerilor şi prezenţa nelimitată la ac
