Pentru a înţelege mai exact realitatea economică administrată de regimul comunist de la Chişinău şi condiţiile care i-au împins pe locuitorii capitalei moldovene să iasă în stradă după aflarea rezultatelor, vă prezentăm mai jos o succintă analiză de ţară a Republicii Moldova. După o perioadă de ajustări profunde în sens negativ, în anii '90, economia Moldovei a început să prindă puteri după anul 2000, înregistrând creşteri cuprinse între 5-10% pe an. Cu toate ac

Pentru a înţelege mai exact realitatea economică administrată de regimul comunist de la Chişinău şi condiţiile care i-au împins pe locuitorii capitalei moldovene să iasă în stradă după aflarea rezultatelor, vă prezentăm mai jos o succintă analiză de ţară a Republicii Moldova.

După o perioadă de ajustări profunde în sens negativ, în anii '90, economia Moldovei a început să prindă puteri după anul 2000, înregistrând creşteri cuprinse între 5-10% pe an. Cu toate acestea, Moldova rămâne alături de Kosovo să îşi dispute statutul de cea mai săracă ţară din Europa. Cum România nu recunoaşte independenţa Kosovo, se poate spune că Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Un nivel de trai mai ridicat decât în Moldova se poate găsi în Irak, Djibouti, Kiribati, Congo, Namibia sau Albania.

S-a ajuns ajuns aici după ce, de la proclamarea independenţei din 1991 şi până în 2000, s-a înregistrat un singur an de uşoară creştere economică. Apoi, creşterile din anii următori nu au fost de natură să recupereze decalajele faţă de celelalte ţări emergente ale Europei de Est.

Economia ţării rămâne vulnerabilă la preţul produselor petroliere (din cauza importurilor), vremea favorabilă agriculturii (din cauza importanţei exagerate a sectorului agricol) şi a sceptiscismului investitorilor străini.

Ramura ecomică cea mai importantă este agricultura ce ocupă circa 40% din PIB, M