Emigranţii români au participat la creşterea cazurilor de hepatite B şi C în ţările vestice. De Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată astăzi, medicii români atrag atenţia asupra creşterii prevalenţei afecţiunilor direct legate de migrarea forţei de muncă. Numărul mare de români care s-au dus, în anii trecuţi, să muncească în străinătate reprezintă un factor de risc atât pentru populaţia ţărilor în care au emigrat, cât şi pentru noi, susţin specialiştii.

Pentru străini, pentru că o mare parte din emigranţii români sunt infectaţi cu virusul hepatitei B sau C ori suferă de tuberculoză, boli care se transmit destul de uşor.

Pentru noi, riscurile sunt şi mai mari, deoarece mulţi dintre cei care au fost să muncească în străinătate încep să se întoarcă în ţară, aducând cu ei, pe lângă bolile cu care au plecat, altele noi.

Infecţii care se transmit cu uşurinţă

„Într-adevăr, migrarea forţei de muncă poate reprezenta o sursă de infecţii. Ţinând cont de faptul că procentele infecţiilor cu hepatitele B şi C sunt mai mari la noi decât în ţările vestice este foarte probabil ca o mare parte din emigranţi să fie infectaţi. Şi, implicit, să transmită virusurile mai departe, în ţările în care lucrează”, explică Adriana Hristea, medic primar boli infecţioase.

Dacă hepatitele B şi C se transmit prin contactul direct cu sânge infectat, tuberculoza se răspândeşte mai uşor. Este suficient ca un bolnav de TBC să tuşească o singură dată pentru a transmite bacilul persoanelor din jur prin intermediul vaporilor de salivă. Chiar dacă o persoană s-a tratat de tuberculoză este posibil ca, pe fondul unui sistem imunitar scăzut, boala să se reactiveze.

Acest lucru se poate întâmpla cu uşurinţă în cazul persoanelor care lucrează multe ore pe zi şi nu au un program regulat de somn. Potrivit specialistului, riscul infec