Statul trebuie să bage bani cot la cot cu investitorii privaţi care vor să realizeze microhidrocentrale pe râuri pentru a asigura alimentarea cu apă a oraşelor şi industriei, irigaţii ale culturilor agricole sau protecţia la inundaţii a localităţilor.
"Potenţialul hidro al României este amenajat la jumătate, iar pentru cei 50% rămaşi există un mare interes din partea unor investitori privaţi pentru amenajarea de sectoare întregi de râu cu salbe de microhidrocentrale cu putere sub 10 MW. Dacă statul nu se mişcă rapid, există riscul ca investitorii să obţină avizele şi să construiască aceste centrale cu gândul numai la producţia de energie electrică, fără să ia în considerare şi aceste aspecte complexe", a avertizat Răzvan Cojoc, directorul Departamentului de Dezvoltare, din cadrul Hidroelectrica.
El a evidenţiat că microhidrocentralele îndeplinesc mai multe funcţii din care producţia de energie electrică este doar una. "Majoritatea schemelor gândite înainte de 1990 au fost complexe şi cuprindeau, pe lângă producţia de energie electrică şi regularizarea sezonieră, protecţia la viituri, alimentare cu apă a populaţiei şi a industriei", a spus Cojoc.
PROFIT DIN PICĂTURI
Goana privaţilor după profitul din sectorul hidroenergetic se va accentua în perioada următoare, datorită sistemului atractiv de certificate verzi. Un astfel de document este echivalentul producerii unui MWh în microhidrocentrale cu o capacitate sub 10 MW. Pentru perioada 2008-2014, aceste certificate verzi se vor tranzacţiona la sume între 27 şi 55 de euro. În condiţiile în care energia hidro este cea mai ieftină de produs, iar Hidroelectrica are un tarif reglementat de 60 de lei pe fiecare MWh livrat, construirea de microhidrocentrale este foarte atractivă pentru investitori datorită celor 55 de euro pe care îi primesc prin sistemul de certificate verzi
