Aceasta coroborare a unor conjunctii cosmice - implacabile in desfasurarea lor - cu imaginarul nostru ar fi seducatoare si plauzibila, daca... Daca, in primul rind, n-ar avansa o data atit de precisa: 2012. Pai, 2012 e raspoimiine. Intram asa, chiar nepregatiti, intr-o noua dimensiune? Circula pe internet tot felul de predictii privind o iminenta apocalipsa planetara. Mai nou, nu se mai foloseste termenul apocalipsa, datator de spaime biblice, noii apostoli ai sfirsitului lumii uzeaza o terminologie sofisticat-stiintifica, spre a-si argumenta utopiile. Iar cind ajung in impas, cind nu pot sustine convingator o anume supozitie, apeleaza la formula magica: din surse extraterestreaflam ca... Aceste surse, desi sint de incredere, vor, desigur, sa-si pastreze anonimatul, stereotip cu care ne intilnim cotidian in media si care, pe mine unul, ma incinta. Relatarea bruta si nuda a unui fapt, declinarea numelui si prenumelui celui implicat rapesc orice mister, sint frustrante pentru "cel ce gindeste singur", cum zis-a Arghezi. "Nu mai ai nici un haz" ii spun amicii de bere - din CFR-ul caragialean - celuilalt "amic", care le "turnase" o poveste ce se anunta picanta, pina in clipa cind le-a devoalat ca Mita sa calatoreste impreuna, noaptea, cu nimeni altul decit cu fratele ei... Nici amicul meu incidental si transcedental nu mai are nici un haz din momentul in care m-a avertizat ca sfirsitul lumii va avea loc pe 22 decembrie 2012, la fix. Eu ii amintesc ca, pentru trebusoara asta, s-a ratat anul 1000, s-a ratat anul 2000, cind se crease o psihoza favorabila unui dezastru mai de doamne-ajuta, de ce sa fie avantajata o cifra lipsita de orice semnificatie, nerotunda?! Si oricum, Pamintul, in existenta sa miliardara, a ratat destule ocazii de a se intersecta cu o cometa, cu o planeta distrugatoare, de ce n-ar trece si acum aceasta trista faza? Raspunsul? Pentru ca acumtotu-i calcu