Centrul istoric al Capitalei, case boiereşti, muzee, biserici, clădiri de patrimoniu, toate ar putea deveni ruine la următorul cutremur de peste şapte grade Richter, care s-ar putea produce în Bucureşti. Sursa: Agerpres

Arhitectul şef al Bucureştiului, Gheorghe Pătraşcu, a declarat pentru evz.ro că în cazul producerii unui seism asemănător celui din 4 martie 1977, numărul pagubelor şi al victimelor va fi de trei-patru ori mai mare.

În ceea ce priveşte structura construcţiilor din Bucureşti, Gheorghe Pătraşcu a declarat că primele clădiri care vor ceda vor fi cele construite în perioada interbelică, iar cele mai vulnerabile fiind cele dinainte de anii ’40.

Construcţii mai sigure după 1977

Totodată, acesta spune că Bucureştiul este dominat de clădirile construite înainte de 1977, precizând totodată că, după acest an, normele de construire au fost mult îmbunătăţite.

În mai puţin de 1 minut, cutremurul din ’77 a făcut aproximativ 1.600 de victime, dintre care, peste 1.400 numai în Bucureşti, în timp ce la nivelul întregii ţări, 35.000 de locuinţe au devenit ruine.

Cele mai însemnate pagube materiale s-au produs însă în Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri s-au prăbuşit.

În urma producerii cutremurului din Italia, soldat cu peste 250 de morţi, Organizaţa Naţiunilor Unite a avertizat ţara noastră în privinţa producerii unui eventual sesim.

ONU avertizează

Reprezentanţii ONU susţin că, în acest caz, peste 1 milion de români sunt în pericol din cauza clădirilor vechi.

Potrivit aceluiaşi raport, România, Italia şi Grecia sunt cele mai expuse ţări europene la dezastrele provocate de un cutremur.

Pe de altă parte, Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), dă asigurări că nu există per