Finanţele speră că impozitul forfetar va susţine vistieria statului. În replică, patronii spun că firmele falimentare nu aduc bani la buget. Sursa: Reuters

Mai mulţi bani la buget şi mai puţină evaziune fiscală versus un val de falimente şi zeci de mii de şomeri. Statul şi privaţii dau o luptă a argumentelor pro şi contra noului impozit forfetar gândit de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi care ar putea fi introdus chiar începând cu luna în curs.

Potrivit mediului de afaceri, avantajele pe care se bazează autorităţile nu se vor materializa niciodată, deoarece „practic, colectările la bugetul de stat se vor diminua, din cauza falimentelor, iar mulţi angajaţi vor ajunge în şomaj şi vor pune o presiune în plus pe bugetul de stat”, ne-a declarat Corneliu Tănase, preşedintele Federaţiei Patronale a IMM-urilor din regiunea Bucureşti-Ilfov. În opinia sa, politica fiscală este aplicată prost în România, în condiţiile în care alte state din UE decid, pe timp de criză, reducerea impozitării.

Impozitul forfetar, impus de FMI

„A fost un circ acolo, a fost ca la târg” – descrie Florea Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR), modul cum s-au desfăşurat, timp de circa patru ore, dezbaterile dintre partenerii sociali în cadrul Consiliului Economic şi Social (CES). Luni, proiectul ordonanţei de urgenţă privind rectificarea bugetară, care conţine şi modificările fiscale, a fost discutat pentru prima dată de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor cu sindicatele şi patronatele.

Patronii cer aplicarea diferenţiată a impozitului forfetar, în funcţie de volumul afacerilor.

Astfel, angajamentul luat de autorităţi după negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) de a nu majora taxele se dovedeşte o minciună. Potrivit lui Pârvu, secretarul de stat în MEF Graţiela Iordache,