Ziua Rromilor nu a trecut în van la Braşov. Autorităţile i-au adunat pe cei mai talentaţi reprezentanţi ai etniei în spectacole de muzică şi joc tradiţional. Aceasta a fost însă partea „oficială“ a sărbătorii. Ziua surprinde autorităţile judeţului în mijlocul unor probleme grave legate de statutul rromilor în comunităţile locale din judeţ.

Simbolul ieşirii din robie

Scopul principal al manifestărilor „oficiale“ a fost de a atrage atenţia societăţii asupra problemelor grave cu care se confruntă romii. În judeţul Braşov, ziua a fost sărbătorită în localităţile Budila, Zărneşti, Rupea, Făgăraş şi Tărlungeni. Cea mai mare petrecere s-a dat în ultima dintre aceste localităţi, la Căminul cultural, unde Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Braşov a coordonat un spectacol al elevilor rromi. Manifestarea se desfăşoară an de an. Pe lângă jocuri şi cântece tradiţionale, elevii au pregătit şi o scenetă cu descrierea amănunţită a obiceiurilor de nuntă din comunitatea rromani. „Pentru noi, această zi este un motiv de bucurie. Este simbol al scăpării din robie a etniei noastre. Tot în această zi, ne-a fost recunoscut în lume imnul şi steagul” , explică Anca Mezei, profesor de limba rromani la Şcoala Generală din Zizin.

Imn şi steag al rromilor

Decizia ca 8 aprilie să devină „Ziua Internaţională a Rromilor” în întreaga lume a fost luată în anul 1971, la Londra, la Congresul Mondial al Rromilor. Roata cu spiţe „chakra“ a fost adoptată atunci ca simbol al etniei rromani. Tot atunci a fost adoptat, ca imn internaţional al rromilor, cântecul „Gelem, gelem”. În versiunea de atunci, cântecul era al cântăreţei şi actriţei Olivera Vuco, din cunoscutul film iugoslav al anilor ’60  „Am întâlnit şi ţigani fericiţi“. Tot în 1971 a fost adoptat şi steagul internaţional al rromilor. Steagul are jumăta