La începutul lui 1989, Nicolae Ceauşescu i-a convocat pe membrii Comitetului Politic Executiv pentru a analiza, printre altele, "programul de recuperare a restanţelor la producţia de export pe anul 1988 şi de vămuire a mărfurilor destinate exportului existente în stoc la 31 decembrie 1988".
Îngrijorat de faptul că nu va reuşi să plătească datoria externă a ţării, liderul Partidului Comunist Român insista permanent pe forţarea la maximum a exporturilor româneşti şi comprimarea excesivă a importurilor. Din păcate, acţiunile respective au condus la o degradare accelerată şi periculoasă a condiţiilor de trai al cetăţenilor din propria ţară.
În documentele pregătite pentru desfăşurarea reuniunii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR de la 13 ianuarie 1989 au fost incluse foarte multe informaţii despre starea economiei româneşti. De asemenea, s-au prezentat în mod detaliat anumite situaţii înregistrate în anul 1988, în câteva fabrici din ţară. De exemplu, la Întreprinderea "Electronica" din Bucureşti au fost realizate în 1988 4.324 de televizoare color (evaluate la 1.217.000 de dolari) şi 1.622 de radiocasetofoane (în valoare de 147.000 de dolari). Acestea se aflau în stoc la data de 31 decembrie 1988, iar Întreprinderea de Comerţ Exterior "Comturist" trebuia să le vândă în România, în regim de consignaţie, până la data de 28 februarie 1989.
De asemenea, la Întreprinderea "Electromureş" din Târgu-Mureş au fost realizate în 1988, pentru piaţa internă, combine muzicale evaluate la 195.000 de dolari. În acelaşi an, la Întreprinderea "Electroargeş" din Piteşti au fost asamblate 1.800 de aspiratoare în valoare de 21.000 de dolari. Comanda respectivă a fost făcută de firma franceză "RINO", care urma să le recepţioneze până la data de 28 februarie 1989.
În toamna anului 1988, la întreprinderea de la Găeşti au
