Cel mai scurt răspuns ar fi: a tuturor şi a nimănui. Geografic, face parte din Europa, dar puterile Vestului nu o susţin şi nu o vor în structurile lor.

Militar şi strategic, stă sub puterea Rusiei, care sprijină comunismul de la Chişinău, dar nu se osteneşte să ajute economic zona. Sufleteşte, pare lângă România, dar nici noi, nici ei, nu avem puterea să ne apropiem decisiv. New York Times comenta, zilele trecute, că Republica Moldova este unul dintre puţinele state care au suferit după prăbuşirea URSS. Acum, specialiştii văd Moldova ca un paravan folosit de Rusia în faţa Vestului, care a prins deja România şi ţările baltice în hora NATO şi continuă campania pentru "înconjurarea" ruşilor.

Paravan anti-NATO pentru Rusia

"Nu este un secret că NATO vrea să apropie Ucraina si Georgia, ba chiar si Azerbaidjanul, Armenia şi Moldova", apreciază jurnaliştii ruşi de la Pravda.

Practic, imensul interes al ruşilor este Transnistria, care rămâne singura legătură a Moscovei cu Europa sud-estică. Prin controlul acestei controversate regiuni, Rusia îşi asigură o poziţie de forţă în faţa NATO şi îşi menţine dominaţia în aşa-numitul "istm ponto-baltic".

Poartă de intrare a traficanţilor în UE

Uniunea Europeană se fereşte însă de Moldova, iar Washingtonul este departe de a rezolva ceva. Republica şi-a câştigat un renume negativ greu de şters, fiind uşă de intrare în UE pentru reţele de traficanţi de orice fel, de la arme şi ţigări la carne vie.

Washingtonul ar fi interesat de o rezolvare anti-rusă a conflictului transnistrean, dar precedentul Kosovo dă Kremlinului pâinea şi cuţitul.

România, multe vorbe, nimic concret

Cât despre România, a preferat să rămână oarecum neutră, cel puţin în acţiuni concrete. România a participat, alături de SUA şi UE, într-un demers al O