Cineva care a lipsit mult din ţară şi nu a urmărit actualitatea românească are toate şansele, dacă se întoarce zilele acestea, să nu priceapă pe ce lume se află. Dacă deschide televizorul, dă peste un lung sos de vorbe în mijlocul căruia pluteşte "cazul Becali". Pe marginea lui se fac scenarii (că ar fi un "caz politic", că ar fi o manevră pentru a-l face, de fapt, contracandidatul lui Băsescu la prezidenţiale etc.) ori se "dezbate" situaţia statului de drept în România. O pleiadă întreagă de avocaţi, jurnalişti şi moderatoare cu ochi albaştri sau căprui încearcă să ţină poporul în faţa micului ecran, cu orice preţ. Dacă omul nostru citeşte ziarele, observă că mai toţi editorialiştii români se ocupă de acelaşi caz, dar ceva mai serios şi mai argumentat, fără mareea verbală de la televizor. În orice caz, constată că scena mediatică e dominată de arestarea lui Gigi Becali. Dacă insistă, mai află de prin ziare şi de la telejurnale că Mircea Geoană a solicitat să fie anchetat fratele preşedintelui, iar Crin Antonescu a vorbit despre "clanul Băsescu". În fine, dacă perseverează, s-ar putea să mai afle şi altele, dar nu-şi va reveni prea uşor din şoc.

Să presupunem că omul nostru vine dintr-o ţară europeană occidentală, unde subiectele acestor zile au fost cu totul altele: summit-ul NATO, reuniunea G20 de la Londra " unde s-au luat decizii importante pentru relansarea economiei mondiale ", întîlnirea informală SUA-UE de la Praga, care " se spune " a relansat relaţia transatlantică după atîţia ani de "răceală" din timpul preşedinţiei lui Bush. Va regăsi cu greu informaţii şi comentarii pe aceste teme şi, mai ales, va observa că mai nimeni nu le bagă în seamă.

În general, ştirile externe sînt puţine şi superficiale la principalele televiziuni, iar cotidienele " în afară de Adevărul " nu le acordă prea mult spaţiu. Cînd este vorba însă despre asemenea evenime