Schimbul de generaţii, dar şi apariţia pe firmamentul fotbalului românesc a unor echipe precum Victoria şi Flacăra Moreni, puternic împinse în faţă de regimul totalitarist, au făcut din Universitatea Craiova, la sfârşitul anilor ’80, mai mult o formaţie de pluton.
"Campioana unei mari iubiri", cum a fost denumită metaforic de presa vremii gruparea din Bănie, cocheta în continuare cu întrecerile europene, însă la un nivel mult mai scăzut, Cupa Balcanică intercluburi, competiţie la startul căreia s-a aliniat Ştiinţa în sezonul '88-'89, desfăşurându-se doar sub patronajul Federaţiilor Naţionale ale ţărilor din sud-estul continentului, nu sub cel al UEFA.
Cel mai elocvent exemplu în susţinerea ideii că această Cupă Balcanică, desfiinţată de altfel în anii '90, nu se bucura de o prea mare apreciere în rândul publicului a fost reflectat în ziarul Sportul în urmă cu 20 de ani. "Nu putem pune punct acestor câteva consideraţii despre partida de pe stadionul «Central» fără a sublinia încă o dată numărul surprinzător de mic al spectatorilor din «ovalul» craiovean. E adevărat, echipa se află într-o situaţie dificilă. Dar nu acum are ea nevoie mai mult ca oricând de sprijinul suporterilor ei?", relata singurul cotidian de sport din ţara noastră la două zile după meciul Universitatea Craiova - Lokomotiv Sofia, încheiat cu victoria românilor, scor 1-0, gol marcat de Emil Săndoi, în minutul 73.
În antiteză cu suporterii echipei, conducătorii acesteia, dar în primul rând antrenorul de atunci al oltenilor, Sorin Cârţu, care avea şi statutul de jucător activ, au acordat o atenţie deosebită acestei competiţii. Aspect care avea să cântărească foarte mult în viitorul apropiat al Universităţii, jucătorii care se rodau atunci în partide de genul acesteia cu Lokomotiv Sofia urmând să se încununeze campi
