Premiul Europa pentru "noi realităţi teatrale" a avut, în 2009, cinci laureaţi. Distincţia este un fel de pui al Premiului Europa pentru Teatru, mai tînăr cu doi ani decît oul (sau găina) care l-a plodit, ajuns(ă) în această primăvară la a 13-a ediţie. Cele două premii sînt decernate împreună, în cadrul unei ceremonii itinerante, "lipită", de regulă, pe structura unui festival sau a unui alt eveniment sărbătoresc. Anul acesta, de pildă, Premiul Europa pentru Teatru şi mezinul său cvintuplat au fost găzduiţi de oraşul polonez Wroclaw, faimos în lumea scenei internaţionale prin faptul că aici s-a desfăşurat, vreme de peste trei decenii, cercetarea " unică, în felul ei " înfăptuită în şi prin spectacole de Jerzy Grotowski şi al său Teatr Laboratorium, cercetare cu urmări (teoretice şi practice deopotrivă) cruciale asupra artei actorului în epoca modernă. Cum anul 2009 a fost decretat de UNESCO "Anul Grotowski" şi cum el marchează aniversarea a jumătate de secol de la naşterea Laboratorului, Premiul Europa pentru Teatru şi-a găsit locul la Wroclaw cum nu se poate mai bine. În principiu, cel puţin.

Beneficiarul laurilor destinaţi să contribuie, şi pe calea culturii, la edificarea unui continent, dacă nu unit, măcar conştient de necesitatea acestei uniri a fost, fireşte, un polonez: regizorul Krystian Lupa, autor al unor montări extrem de diverse ca sursă de inspiraţie (de la texte clasice la biografii contemporane reale) şi, totodată, profesor la Academia de Teatru din Cracovia. Cîştigătorii coroniţelor mai mici (fiecare dotată cu 30.000 de euro, ceea ce nu e, totuşi, chiar de colo) au fost, în ordinea alfabetică respectată şi la ceremonie, olandezul Guy Cassiers, italianul Pippo Delbono, spaniolul argentinian Rodrigo Garcia, ungurul Árpád Schilling şi francezul François Tanguy, însoţit de al său Théâtre du Radeau. Ca justificare publică a alegerii operate d