Fostul mare component al „campioanei unei mari iubiri", ajuns astăzi la borna 59, spune că perioada în care a activat la Universitatea, cu care a câştigat două titluri naţionale şi două cupe ale României, este cea mai bună din cariera sa. Dumitru (Mitică) Marcu, născut pe 9 aprilie 1950 în Drăghiceni (judeţul Olt), a început să joace fotbal la echipa Fabricii de Confecţii (FC) Caracal în 1967. S-a făcut remarcat pentru calităţile sale deosebite de extremă stânga (viteză, dribling) şi a fost transferat, în 1970, la Steaua. A debutat în Divizia A într-un meci Progresul - Steaua 1-1, 28 noiembrie 1970. Cu Steaua a câştigat Cupa României în 1971. După 15 meciuri jucate la Steaua (1970/1971 şi turul 1971/1972), odată cu încheierea stagiului militar, Marcu s-a transferat la Ştiinţa şi a debutat într-un meci al oltenilor împotriva fostei lui echipe, 2-1 cu Steaua, 12 martie 1972.

„Am debutat la Steaua, dar la Craiova m-am consacrat" „Adevărata afirmare şi consacrare în fotbal am cunoscut-o la Ştiinţa. Am îmbrăcat două tricouri de campion, primul din istorie, cel din 1974, şi al doilea titlu, cel din 1980. În palmaresul meu alb-albastru mai sunt şi alte două trofee, respectiv câştigarea Cupei României din 1977 (prima cupă din istoria Ştiinţei) şi Cupa din 1978. Pe lângă participarea în cupele europene, la Craiova fiind, am debutat şi în echipa naţională olimpică, apoi în naţionala mare. Craiova mi-a dat totul în fotbal, cum se spune. Fără modestie, dar şi eu am dat totul pentru culorile alb-albastre", a mai spus cel care era poreclit de suporteri „Motoreta Mobra". În 1975, Oblemenco a declarat următoarele despre Marcu: „Are nişte calităţi de pursânge care apar - pe postul lui - o dată la zece ani. Băiat foarte bun, uneori copilăros, ne este drag tuturor". Conform anuarului FRF, debutul lui Marcu în echipa naţională a fost pe 23 aprilie 1972, într-un amical România - Pe