De sambata seara pana duminica seara, la Una Galeria din Bucuresti, a stat pe simeze o expozitie unica. Aparent din specia efemeridelor, ea are o amprenta inscrisa pe harta lucrurilor durabile, cel putin in privinta impactului. Despre rostul acestei stralucitoare falfairi de aripi, ne vorbeste organizatoarea evenimentului, Ruxandra Dreptu, cu cuvintele ei si ale sotului sau, Ioan Dreptu:
„Incerc recuperarea imaginii lui Ioan Dreptu. Recuperare pe care o voi oferi spectatorilor ca pe un semnal de alarma. A existat in aceasta tara, in acest oras, undeva aproape, un om. Nu mai este.
A existat un pictor. Continua sa fie.
In 5 aprilie, expozitia de o zi (ideea ii apartinea pictorului) a fost deschisa. O consider o expozitie-semnal. O avanpremiera.
Ii adaug cateva fragmente din scrierile lui, note de singuratate din exilul auto-impus la Paraul Rece.
Ioan Dreptu (1944-2008) a studiat pictura monumentala (1963-1969) la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" (azi Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti). A debutat in 1969 la Expozitia nationala a tinerilor artisti din Cluj-Napoca, iar un an mai tarziu a participat la o alta expozitie de grup la Galeria Kalinderu (pe atunci Galeria Academiei de arta). Intre 1970-1989, Ioan Dreptu a realizat pictura murala la bisericile din satele Robaia (Calimanesti) si Copalnic-Manastur (Maramures). In anii ’80 a avut primele expozitii importante in strainatate: la Van-der-Heyt Museum din Wupperthal (1986) si la Galeria Nicolae, din Columbus, Ohio (1987). Dupa 1989, a expus la galeria Stuart-Levi din New York (1990), la galeria Virginia Linch din Rhode Island (1992) si la Champs-sur-Marne (Franta). In 1993 obtine o bursa de un an la Cité Internationale des Arts, Paris, unde deschide o expozitie personala in aprilie 1994. In septembrie 2001 este invitat sa expuna la I
