Stimulate probabil şi de criza despre care ni se tot repetă că ar fi şi o şansă (de care trebuie să recunoaştem că nu am fi avut nevoie), creativitatea literară şi pofta cititului au recucerit un teren ce pînă mai ieri părea pierdut în faţa ofensivei "mediocraţiei" ( mediatice şi intelectuale). Literatura, beletristica în sensul ei etimologic, le-a venit pe neaşteptate în ajutor celor descumpăniţi de criza valorilor pieţei, a moralei şi a esteticii. Revelaţia a fost una publică, avînd dimensiuni "de masă" atît la Tîrgul de Carte de la Leipzig cît şi la festivalul lit.cologne, la Köln. După ce ambele evenimente cvasi-simultane au luat sfîrşit, dăinuie în urma lor solid cărţile şi - mai puţin consistente dar totuşi edificatoare - dezbaterile şi cronicile literare.

Fericita întîmplare face ca tocmai în acest an cînd Germania celebrează două decenii de la Căderea Zidului Berlinului şi Europa tot atîta de la încetarea războiului rece, cînd se mai împlinesc şi şase decenii de la naşterea Republicii Federale, să fi apărut cîteva scrieri memorabile ale unor autori germani,unii dintre ei deja consacraţi, eliberaţi de sub armura temelor politice, nesupuşi imperativelor aniversare ci doar rigorilor adevăratei literaturi.

Daniel Kehlmann, o vedetă literară, supranumit de presa franceză "un fenomen" după ce ultimul său roman Ruhm/Glorie a fost tradus aproape instantaneu şi dincolo de Rin, Wilhelm Genazino, laureatul rîvnitului premiu literar Büchner cu romanul intitulat Das Glück in Glücksfernen Zeiten/Fericirea în vremuri nefaste, Sibylle Lewitscharoff, scriitoarea bulgaro-germană răsplătită, în concurenţă cu cei doi autori nominalizaţi şi ei, cu premiul Tîrgului de la Leipzig pentru romanul Apostoloff, culeg binemeritatele aplauze ale criticii nu în ultimă instanţă datorită revenirii lor la scriitura îngrijită,estetizantă chiar, elaborată, la forţa imaginilor,