Vineri 27 martie, la Bucuresti, in curtea Muzeului National de Arta, sub privirile severe ale monseniorului Ghika (statuia lui Anghel, asezata solemn in dreapta intrarii in corpul Stirbei) agitatie mare, costume de seara, masini oficiale, ploaie de blitzuri si numeroase forte de ordine. Toate vestesc un eveniment de marca, unul, har Domnului!, dintre multele organizate in ultima vreme de MNAR. Coorganizator: Muzeul National din Belgrad. Tema expozitiei, deschisa publicului pana pe data de 14 iunie a.c.: Un secol de pictura sârba. 1850 – 1950. Printre participantii la vernisaj, Boris Tadic, Presedintele Republicii Sârbe si Traian Basescu, Presedintele României.
Desi randuita intr-o suita de evenimente de staturi sensibil diferite – vizita presedintelui sarb, meciul de fotbal Romania-Serbia – si anuntand, tocmai prin asta, o dimensiune conventionala, festivista, pe linia unei „cooperari ample si fructuoase", expozitia transgreseaza orice reverenta oficiala si pune in paranteza rutina gesturilor diplomatice, inscriindu-se printre initiativele cu adevarat majore ale administratorilor nostri culturali. Organizare impecabila, un traseu expozitional confortabil si cu o logica limpede, un catalog de sala (cu un pret pe deplin justificat de calitatea tipariturii: 60,5 lei) pe care, oricat ne-am feri sa ne epuizam din start superlativele, nu il putem califica altfel decat ca fiind remarcabil. La toate aceste eforturi ale amfitrionilor se adauga meritul, cel dintai, desigur, in ordinea importantei, al partenerilor sarbi, care, astazi, au realizat cea mai complexa si mai ilustrativa selectie din galeria Muzeului belgradean mutata vreodata temporar peste hotarele Serbiei (lucru confirmat explicit de dna Roxana Teodorescu, directoarea MNAR, in cuvantul de deschidere al catalogului mentionat). Aceasta premiera internationala, care ne are ca actori dar si ca feri
