Se face o saptmana de alegeri, revolta şi nelinişte în Republica Moldova. Nu sunt expert în politică externă, trebuie precizat. Aşadar, citiţi cu indulgenţă:
- Am auzit definiţiile revoluţiei, cu idealuri şi nonidealuri şi alte chestii. Eu cred că o revoluţie sau o revoltă capabilă să schimbe ordinea socială are, în primul rînd un mesaj clar, funcţionează ca în ordinea publicitară. Cel mai important mesaj în revoluţia de la 89 a fost: Jos Comunismul, jos Ceausescu. Simplu.
- din Moldova au venit sute de mesaje contradictorii pe care noi înşine le-am interpretat aiurea. Jos Voronin, Jos rusii, haideti sa ne unim cu Romania, cu UE, vrem independenta (de cine cum?), versuri de Paunescu si Vieru. Nimeni n-a mai ştiut pentru ce şi cum strigă. Şi în Romania ieşeai în stradă şi cu Noua dreapta, şi cu Noii golani, care sunt diferiti de noua dreapta şi cu studenţi deştepţi, iar problema era că nimeni n-a strigat din toata inima un acelaşi slogan – fiecare urmărea cu totul altceva.
- media ROmanesti au avut o vina maxima, pentru ca am proiectat asupra Basarabiei instntaneu toate himerele noastre. Ce legatura avea “unirea cu tara” cu protestul moldovenilor care au sarit impotriva unui regim oligarhic, izolationist care i-a tinut atita timp departe de o dezvoltare normala sau macar de sperante normale.
- un domn scria undeva ca acolo se petrece o revolutie anticomunsita blabla si jubila ca eu si prietenii mei am scos o antologie despre iluzia anticomunista romaneasca. Ce treaba avea una cu alta? Faptul ca am scos la Chisinau o antologie impotriva anticomunistilor romani care ataca regimul dupa 20 de ani spune mult despre ce oameni tari sint acolo si ce oameni slabi sint aici. Lupta anticomunista din Moldova e de fapt alta himera romaneasca, himera care ne-a blocat reactia rapida. N-am facut nici un efort real sa intelegem ce se intimpla, de fapt, acolo.
