» Obiceiuri precum stropitul au fost adoptate de toate comunitatile etnice si religioase din Ardeal.
» In alte zone, exista traditia impodobirii unor brazi de Paste.
Sarbatoarea Pastelui isi are obiceiurile si traditiile ei, in functie de cultura si civilizatia fiecarei natiuni sau a unei comunitati etnice. Transilvania, prin statutul de confluenta a culturilor occidentale cu cele orientale, este locul unde biserica catolica si reformata se intrepatunde cu ce ortodoxa si greco-catolica. Numeroase sunt satele din Ardeal si Banat unde sunt cate trei sau chiar patru bisericii de rit diferit si cu enoriasi care apartin de religiile catolica, reformata, luterana, greco-catolica si ortodoxa. Acesta diversitate isi are izvorul in faptul ca Transilvania din vremea Principatului istoric a fost singurul stat din Europa secolului al XVII-lea care a acordat si recunoscut libertatea religioasa pentru toate natiunile locuitoare ale principatului.
De aceea, si sarbatoarea Pastelui a cultivat de a lungul timpului obiceiuri si traditii specifice atat la sasi, maghiari, svabi cat si la romani. Pregatirea pentru Paste incepe la romano-catolici cu Postul Pastilor, care este randuit pentru curatirea sufletului prin rugaciune, spovedanie si impartasirea cu Sfintele Taine. O data la cativa ani, Pastele catolic si ortodox este sarbatorit impreuna. Asta pentru ca cele doua mari Biserici, cea catolica si cea ortodoxa, calculeaza data Invierii lui Isus dupa doua calendare diferite. Data Pastelui difera din anul 1582, cand biserica romano-catolica a trecut la calendarul gregorian, corect din punct de vedere stiintific, iar biserica ortodoxa a ramas dupa calendarul iulian, eronat.
Tot in Transilvania binecunoscuta traditie de a primi si oferii paste cu paine si vin, in dimineata primei zile a Pastelui la biserica, isi are originea odata cu infiintarea
