Oltchim înfruntă cea mai bogată, dar şi cea mai puternică echipă din Europa la ora actuală. Chiar şi aşa, vîlcencele visează la marea finală
1990. Oltchim, pe atunci Chimistul Rm. Vîlcea, ajungea pentru prima dată în semifinalele Ligii Campionilor. Era eliminată însă de Kuban Krasnodar.
1992. A doua tentativă a vîlcencelor, acelaşi scenariu însă. Româncele erau oprite din drumul spre trofeu de Hypo Viena.
2009. Cu un alt format în Liga Campionilor, Oltchim e prima echipă din România care ajunge din nou în careul de aşi al Europei. Alături de marile puteri Viborg, Hypo şi Gyor, Vîlcea are toate şansele să treacă de Viborg, mai ales că danezele au pierdut-o pe Bojana Popovici, accidentată, muntenegreanca fiind considerată aproape jumătate din echipă, dar şi pentru că au un ascendent moral contra nordicelor, după ce le-au bătut de două ori sezonul trecut, 33-30 şi 31-29!
"Şansele sînt egale, 50 la 50. Echipa care va prinde o formă mai bună la ora meciului, aceea va cîştiga", crede Narcisa Lecuşanu, în timp ce Cristina Vărzaru, extrema dreapta de la Viborg, vede şi ea o dispută extrem de echilibrată. "La un asemenea nivel orice detaliu contează. Noi pornim cu un mic avans pentru că jucăm returul în Danemarca", spune Cristina.
"Ne-am realizat obiectivul în acest sezon prin atingerea semifinalelor, dar dacă am ajuns pînă aici vrem să mergem mai departe, de ce nu să cîştigăm trofeul? Avem jucătoare cu experienţă, motivaţie, nu ne lipseşte nimic să depăşim Viborgul"
Radu Voina, antrenor Oltchim
"Oltchim are extreme foarte rapide, o apărare foarte bună şi jucătoare excelente la nouă metri. Şi asta nu e tot, cine nu o cunoaşte pe Dinu, portarul care poate fi determinant într-un astfel de meci? Va trebui să facem faţă şi presiunii publicului, unul formidabil"
Jakob Vestergaard, antrenor Viborg @N
