- Politic - nr. 286 / 11 Aprilie, 2009 Evenimentele grave petrecute in aceste zile la Chisinau inca nu stim daca se pot trata cu bucurie pentru o victorie a libertatii sau cu durere pentru prezentele si posibilele victime. Inca suntem prea pe muchia cutitului pentru a spune daca el injunghie sau apara. Zvonistica imprevizibila ce invaluie orice revolutie ne face sa ne indoim de ea tocmai in timpul ei. Provocarile la adresa Romaniei venite de la dictatorul Voronin, absolut abjecte, reintroducerea vizelor si a ostilitatilor ca pe vremea lui Stalin, precum si cazuri de expulzare a unor ziaristi romani, trecute in acte ca "deportari", nu fac decat sa isi atraga ura internationala fiind mai culpabila autoritatea comunista decat asa-zisii ei destabilizatori. Ceea ce se vede e ca violentele sunt controlate si organizate, insa politia lupta a intimidare, pe viitor nu se stie. Ce e mai dureros e ca aceasta revolutie pare a fi una ciunga, pare a fi una facuta cu o jumatate de gura. Tinerii revolutionari, cu mare curaj, au incendiat simbolurile putredului regim, au atentat cu foc la pilonii lui, dar opozitia din Moldova a facut pe ea de frica, lucru care se vede din declaratiile de nesolidarizare cu tinerii si de slugarnicie fata de sclavul stapanului, Moscova. Ce opozitie e aceea care nici nu cracneste in fata rinocerului rosu? Aici se cuvine sa ne intrebam daca opozitia a avut cand si cum sa inteleaga ce e aia opozitie, sub masca de zi cu zi a terorii si a pumnului in gura. Se zvonise ca in Basarabia autoritatile au inchis televiziunile, radioul, internetul, telefonia mobila si fixa. Doar cu intermitente. Telefonia merge, televiziunile emit, chiar daca desene animate, dar panica ce trebuia creata nu face decat sa arate hotararea si planul unora, laudabil, de a dobori regimul, lasitatea altora datorata faptului ca nu cred ca o Inviere se poate intampla, dar mai cu seama