» Cele doua judete dobrogene, Constanta si Tulcea, totalizeaza patru municipii, 13 orase si 104 comune.
» Pe lista agentiilor de turism figureaza cel putin 30 de trasee din fiecare judet, prezentate ca optiune sau incluse in sejurul oferit clientilor romani si straini.
Un simplu calcul ne arata ca una din doua localitati dobrogene face obiectul unui traseu turistic si, in consecinta, dispune de potential in domeniul dezvoltarii acestui tip de activitate. Principalul impediment ce sta in calea prosperitatii activitatilor turistice, de orice natura ar fi ele, este lipsa totala a elementelor de infrastructura la nivelul judetelor si in special in mediul rural. Cum nici macar 10% dintre localitatile dobrogene, incluzand orasele si municipiile cu posibilitati reale de sustinere a proiectelor de finantare externa, nu au reusit sa puna in aplicare programe de infrastructura cu fonduri europene, trasele turistice nu sunt exploatate la adevarata valoare.
Pe urmele istoriei
Dobrogea a fost unul dintre teritoriile locuite timpuriu. Cercetarile arheologice au evidentiat existenta obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnita si dezvoltarea in neolitic a culturii Hamangia. In secolele VI-IV i. Chr., litoralul Marii Negre este colonizat de greci. Pe teritoriul Dobrogei de azi sunt intemeiate coloniile Histria, Callatis si Tomis. In aceeasi perioada incep sa se constituie si formatiunile statale ale getilor. Inscriptiile de la Histria mentioneaza relatii cu getii. Cetatile dobrogene se confruntat cu stapanirea persilor, apoi, in perioada elenistica, este aliata cu Regatul Pontului, puterea dominanta in Marea Neagra, inainte de a trece sub stapanirea Romei in anul 46. In antichitate, Dobrogea era cunoscuta sub denumirea de Scythia Minor (denumire romana). Unii istorici folosesc si denumirea de Dacia Pontica. Numele actual vine de la Despotul Do