INDUSTRIE. Crema de pantofi pe bază de apă, inventată de un fizician român, îşi face loc pe piaţa produselor de gen. Sursa: Vlad Stănescu
Inventată de polonezi în secolul al XV-lea, crema de ghete a fost descoperirea cu care Jimski Crowski a ieşit victorios după ce s-a făcut negru din cap până-n picioare în timp ce-şi curăţa şemineul. Fără mare succes timp de 400 de ani, crema de pantofi a fost numită de australieni „celălalt aur negru”, după petrol. După ce a cucerit toată Europa şi mai apoi pe americani, industria a speculat o afacere fără vreo ameninţare de faliment vreodată.
În România, piaţa produselor de îngrijire a încălţămintei este una trainică, pentru că un român cheltuieşte doar 70 de euro pe an pentru îmbrăcăminte şi încălţări. Recondiţionarea acasă, de la vopsirea pielii până la lustrul de zi cu zi, este un procedeu intrat în rutina oamenilor. Deşi produsele sunt cu nemiluita pentru orice procedeu de curăţare, românii cumpără, întâi de toate, lucruri cu un preţ mic.
Lustragiii au rămas fără muncă
Un pantof lustruit bine de-acasă nu rezistă prafului când mergi mai mult de 500 de metri. Din cauza asta, mulţi români le „împrospătează” aspectul la serviciu. Vechii lustragii, aciuaţi în vremurile comuniste în faţa magazinelor mari sau la colţul băncilor, făceau bani frumoşi pe seama domnilor cu etichetă şi a doamnelor elegante care îşi puneau pantofii pe masa de lucru a muncitorilor ambulanţi.
Înconjuraţi de perii şi de cremele „Luna” sau „Guban”, lustragiii nu făceau faţă evenimentelor de 1 Mai sau 23 August, chiar dacă profitul dintr-o zi era cât pentru cinci luni. Meserie trecută în Clasamentul Ocupaţiilor la grupa muncitorilor necalificaţi, lustruirea pantofilor a rămas în memoria oamenilor drept o activitate pentru cei care se mulţumeau cu puţin de la clienţii obişnuiţi să-şi facă pantofii î
