Guvernul României a elaborat un plan de acţiune în 63 de puncte menit să corecteze deficienţele structurale indicate într-un raport al Comisiei Europene. Sursa: Vlad Stănescu
Raport care analizează măsurile comunitare de redresare economică şi adeziunea statelor-membre la noul crez continental, scos din jobenul programelor europene şi reînvestit cu puteri mântuitoare – Agenda Lisabona. “Salvatorul” economiei româneşti este, după datele furnizate în cadrul unei conferinţe susţinute vineri la Palatul Parlamentului, un tehnocrat intrat în sistem fără sprijin politic, dispus să înveţe toată viaţa şi capabil să se adapteze permanent pe o piaţă a muncii extrem de flexibilă. Dacă România nu-şi creşte un astfel de funcţionar-model, mai rămâne o soluţie: investitorul chinez.
În martie 2000, la Lisabona, responsabilii politici europeni se puneau de acord asupra unui proiect descris la vremea respectivă ca “cea mai importantă provocare comunitară din următorii ani”. I s-a spus, simplu, “Agenda Lisabona”, iar scopul său a aprins imaginaţiile de la Bruxelles: transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă economie mondială prin producerea unui capital uman capabil să pună pe picioare un sistem care inovează permanent.
Economia care se gândeşte pe sine prin intermediul celor care o gândesc a rămas mulţi ani un proiect de cabinet, fără rezultate concrete. Actuala criză economică a readus însă în vârful agendei comunitare chestiunea Lisabona. Capitalismul european trebuie să se reinventeze. Pieţele financiare au nevoie de o cu totul altă structură. Administraţiile publice necesită expertiza unui nou corp de funcţionari eliberaţi de tiparele gândirii inerţiale.
Inovaţia şi reutilizarea resurselor, plus “economia care învaţă” au revenit pe buzele liderilor politici. România a adoptat rapid discursul. Guvernul de la Bucureşti a an
