"Hap" e un cuvânt pe care nu l-am mai auzit de mult, cel puţin atunci când e folosit cu înţelesul de medicament, de pilulă, de tabletă. În vremurile noastre, bântuite de farmacologie, s-au auzit nu o dată voci care îşi exprimau speranţa, dacă nu chiar convingerea, că a sosit momentul să renunţăm la hapuri. În cel mai bun caz, ele ar trebui să fie înlocuite, susţine medicina "alternativă", cu cristale, cu parfumuri, cu ceai verde şi, de ce nu, cu muzică.
Vă mai amintiţi de "efectul Mozart"? Se afirma sus şi tare că bebeluşii vor fi mai inteligenţi dacă îi expunem la muzica genialului compozitor. Nu exista nici o dovadă ştiinţifică că asta se şi întâmpla, dar măcar ideea a declanşat un dialog între oamenii de ştiinţă şi tot felul de experţi.
Un cercetător de la o clinică din Cleveland, Ohio, care studiază stările subiective de confort sau jenă, este convins că trebuie să ascultăm muzică bună (preferabil clasică) şi să mergem la concerte. Asta ne-ar face să ne simţim cu câţiva ani mai tineri decât suntem. Relaxarea, scăderea stresului, cine ştie ce alt efect misterios ar duce la o scădere a mortalităţii generale şi la o încetinire a îmbătrânirii. Cel puţin aşa susţine, şi statistica îl ajută, cercetătorul pomenit, dr Michael F. Roizen.
Ştim de când lumea că muzica acţionează până şi asupra celor mai ascunse regiuni ale personalităţii. Platon s-a ocupat de acest subiect în "Legile" şi în alte dialoguri. Shakespeare subliniază efectele muzicii asupra unui "spirit tulburat" şi o consideră "hrana iubirii". Folosirea muzicii în scopuri terapeutice a fost şi este discutată sistematic. Dar se naşte o întrebare nouă, poate ea înlocui tratamentele convenţionale?
Chiar la Salzburg, oraşul în care s-a născut Mozart, la Universitatea medicală Paracelsus, există un program de cercetare condus de Vera Brandes, care se prezintă drept