Sicanii au sărbătorit Paştele respectând ierarhiile şi ceremonialul din moşi-strămoşi. Îmbrăcaţi în portul popular unic, sicanii s-au strâns de cu dimineaţă la biserica reformată, după ce, în noaptea de sâmbătă spre duminică, participaseră la slujba de Înviere. Purtând îmbrăcămintea specifică sărbătorii Paştelui - pulovere verzi, veste albastre şi cizme lăcuite, cu carâmbul înalt, până la genunchi, în cazul bărbaţilor, fuste negre, veste cu inserţii florale şi cizme cu model floral, în cazul femeilor - sicanii s-au împărţit, conform datinii, în jurul lăcaşului de cult. De o parte, bărbaţii, de alta, femeile şi, separat, tinerii, care în Duminica Floriilor au fost confirmaţi.
Abia după ce bătrânii satului şi-au ocupat locurile în lăcaşul de cult, au intrat şi tinerii, ultimul care şi-a făcut aparţia fiind preotul.
Slujba de Paşti a durat mai bine de o oră şi s-a încheiat cu împărtăşania, după care sătenii s-au îndreptat, fiecare, spre case, pentru a lua masa tradiţională, de la care nu au lipsit bucatele de miel sau ouăle vopsite, majoritatea verzi, şi nu roşii, cum este obiceiul în alte zone.
Spre seară, tinerii participă la o petrecere, iar punctul culminant al sărbătorii de Paşte este mâine, când băieţii din sat merg să stropească fetele. „Aşa e datina la noi, mai ales de sărbători, să ne îmbrăcăm cu toţii în port popular, să respectăm tradiţia. Mergem la biserică, după care luăm masa în familie, iar seara, tinerii se distrează. Nu chiar cum făceam noi pe vremuri, când organizam dansuri populare. Acum, e mai degrabă discotecă. Luni e cel mai frumos, când colindăm satul, să udăm toate fetele”, povesteşte Marton Iuhos, unul dintre bătrânii satului.
Oaspeţi din întreaga Europă
Nu doar sicanii au sărbătorit Paştele în comună, ci şi o serie de oaspeţi din localităţile înfrăţite din Ungaria sau Belgia. Aceştia şi-au co