Într-unul dintre cele mai slabe sezoane de după Revoluţie, echipa „roşalbaştrilor” riscă să rateze, după şapte ani, prezenţa în cupele europene. Sursa: Octavian Cocoloș
Steaua traversează una dintre cele mai negre perioade din istorie şi riscă să rămână în afara locurilor de cupe europene pentru prima dată după şapte ani. În sezonul 2001-2002, Steaua, pregătită pe atunci de Victor Piţurcă, a terminat campionatul pe locul patru, la egalitate de puncte (50) cu Rapid, care a prins ultimul loc de Cupa UEFA.
Peste gruparea din Ghencea s-au abătut parcă toate blestemele adversarilor pentru brichetele, valizele şi butoanele dirijate până nu demult de Gigi Becali. Fanii şi legendele acuză umilinţele, conducătorii nu mai ştiu cui să dea raportul cât timp patronul stă în arest, antrenorii n-au nicio idee despre cum să oprească haosul, iar jucătorii parcă şi-au fixat ca obiectiv să se facă de râs meci de meci. Toate, puse cap la cap, oferă tabloul situaţiei jenante în care a ajuns cel mai galonat club de fotbal din România. Steaua se îndreaptă spre prăpastie şi nimeni nu pare decis să ia taurul de coarne.
Nu mai pot bate nici echipe fără antrenori
Amănuntele aparent irelevante exprimă perfect dezastrul care domneşte în Ghencea. Steaua n-a învăţat nimic din păţaniile de anul trecut, când a pierdut puncte importante contra codaşelor. Numai în ultimele două etape, Steaua a pierdut cinci puncte din dueluri cu echipe care se zbat în lupta pentru evitarea retrogradării: 0-2 cu Pandurii şi 1-1, vineri, cu Farul.
Acestora li se adaugă punctele pierdute în tur cu cvasiretrogradatele Gloria Buzău (1-1) şi CS Otopeni (1-1). Drama este cu atât mai mare cu cât Steaua parcă se luptă să dovedească tuturor că haosul din curtea lor este cel mai mare. Ultimele două adversare erau măcinate de propriile probleme interne, dar asta nu