În martie 1989, Wilson Ahmeti, adjunct al ministrului Industriei Alimentare din Albania, s-a întâlnit la Bucureşti cu Ştefan Andrei, viceprim-ministru al Guvernului. Discuţia dintre cei doi demnitari comunişti a avut ca subiect principal modul cum puteau fi dezvoltate relaţiile economice româno-albaneze.
La momentul respectiv, experţii occidentali considerau că Albania se afla pe ultimul loc din Europa în privinţa dezvoltării economice şi a nivelului de trai al populaţiei. Din păcate, acele evaluări erau concrete şi reale. Autorităţile comuniste de la Tirana se confruntau cu probleme economice majore încă din anul 1961.
Pe acel fond, generalul-colonel Beqir Balluku, reprezentant al Albaniei la reuniunea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (28-29 martie 1961), a solicitat să se discute despre un aşa-zis "complot" organizat împotriva Albaniei de "monarho-fasciştii greci şi revizioniştii iugoslavi, în colaborare cu Flota a 6-a americană". Problema respectivă fusese amintită şi de Enver Hodja, liderul Albaniei comuniste, în cursul celui de-al IV-lea Congres al Partidului Muncii din Albania.
Autorităţile sovietice şi-au anunţat imediat intenţia de a trimite la Tirana o comisie specială a alianţei, pentru a cerceta în detaliu chestiunea semnalată de albanezi. Această decizie l-a determinat pe Beqir Balluku să protesteze public. Fapta respectivă a condus la un schimb de replici dure cu sovieticii şi, implicit, la excluderea generalului albanez de la lucrările Comitetului Politic Consultativ.
În urma incidentului, şefii delegaţiilor care au rămas la reuniune au adoptat o hotărâre defavorabilă Albaniei: "Vasele de război ale flotei care se află în Golful Vlora să fie deservite numai de echipaje sovietice, iar conducerea lor să se efectueze de un comandamen
