* mare parte din "producţia" de miei ia calea străinătăţii * crescătorii de oi preferă să îi vândă angro, la arabi sau alţi exportatori, decât să-şi piardă vremea cu ei prin piaţă * chiar şi aşa, brăilenilor amatori de carne de miel pentru masa de Paşti le rămân suficienţi miei de sacrificat

Ciobănia, ca meserie tradiţională, încă n-a dispărut de tot din judeţul Brăila, dar ciobanii zilelor noastre, care n-au renunţat la cuşma de blană şi la bâta lustruită, cu măciulie la capăt, încep să simtă gustul globalizării şi al afacerilor cu străinii.

Din datele centralizate de Direcţia Sanitar Veterinară reiese că, în fiecare an, numărul mieilor vânduţi în spaţiul european intracomunitar sau la export, în ţările arabe, este tot mai mare. "Pe tot parcursul anului trecut, din judeţul Brăila au fost comercializaţi unor parteneri străini circa 65.000 de miei. Dintre aceştia, cam 60% au ajuns în Uniunea Europeană, iar 40% în ţările arabe. Pentru anul acesta, efectivele de miei vândute străinilor ar putea fi mai mari. Numai acum, în perioada Paştelui, estimăm că 30.000 de miei vor ajunge la export", ne-a declarat Gicu Drăgan, directorul DSV Brăila. Acesta ne-a explicat că formalităţile pentru vânzarea în spaţiul intracomunitar sunt similare cu cele de pe plan naţional. Astfel, pentru un miel trimis în Franţa, de exemplu, trebuie aceleaşi documente ca pentru unul trimis la Galaţi. Doar la crotalii se face diferenţa, animalele pentru spaţiul intracomunitar având nevoie de câte o crotă pe fiecare ureche. Pentru cei exportaţi în afara Uniunii Europene, procedurile sunt ceva mai complexe.

Tot directorul Drăgan ne-a informat că, înainte de a lua calea străinătăţii, mieii trebuie să treacă prin aşa-numitele ferme de carantină, unde sunt verificaţi din punct de vedere sanitar veterinar. În judeţul nostru există şase astfel de ferme, patru aparţinând unor arabi - la Însurăţ