Elevi intre 15 si 18 ani ridicati in timpul orelor de scoala de politisti in civil doar pentru ca au incercat sa participe la manifestatiile de protest de la Chisinau. Tineri batuti in comisariatele de politie cu atata cruzime incat au starnit revolta arestatilor de drept comun, care au inceput sa loveasca gratiile in semn de protest. Tineri dusi la spital doar atunci cand au intrat in coma; paziti de oameni inarmati, cu ordin sa traga in oricine s-ar apropia; tratati pentru comotie cerebrala fara a li se da jos catusele de la maini si pusi, cand si-au recapatat cunostinta, sa stearga singuri sangele care a murdarit pardoseala. Mame venite intr-un suflet din tarile in care le-a gonit saracia si care alearga disperate intre Procuratura si spitalul de urgenta pentru ca nimeni nu vrea sa le spuna daca fiii lor disparuti sunt arestati sau morti.
Protestatari judecati si condamnati in regim de urgenta, ca pe timp de razboi, nu in tribunale, ci direct in sediile comisariatelor de politie, "din considerente de securitate". Avocati care refuza sa-si mai apere clientii pentru a nu fi acuzati, la randul lor, de tentativa de lovitura de stat. Partide "de opozitie" care se disociaza de tinerii militanti de teama sa nu fie scoase in afara legii. Jurnalisti dati afara din biroul sefului Misiunii OSCE pentru ca au indraznit sa intrebe de ce tace aceasta institutie in fata tuturor acestor abuzuri.
Asta se intampla azi in Moldova fratilor nostri, blestemati sa retraiasca teroarea stalinista a teribililor ani ’40, care le-a ingenuncheat si ingropat sute de mii de bunici si strabunici, floarea unei comunitati care a stiut sa ia ce-i mai bun de la toti cei care au crezut ca o stapanesc.
Atat timp cat Basarabia a insemnat in primul rand oameni resemnati, goliti de speranta, secatuiti de comunism, mostenitorii celor care au luat puterea cu ajutorul NKVD