Mulţi orăşeni folosesc încă fose şi beau apă de fântână. Un sfert dintre locuitorii judeţului nu au canalizare, iar aproape jumătate nu au acces la reţeaua de apă potabilă Marea majoritare a comunelor din Bistriţa-Năsăud nu au canalizare. Excepţie fac două –trei localităţi cu un grad mai mare de urbanizare şi alte câteva care au împrovizate sisteme de canalizare cu fose pentru clădirile publice şi eventual blocuri din centrul localităţii. Doar şapte comune intră, în prezent, în categoria celor cu acces limitat la canalizare: Bistriţa Bârgăului, Livezile, Lunca Ilvei, Parva, Prundu Bârgăului, Şieuţ, Telciu şi Rodna, conform datelor Direcţiei de Statistică Bistriţa-Năsăud. Dintre toate zonele rurale cel mai bine la acest capitol Rodna, cu 17 kilometri de conductă de canalizare, mai mare chiar decât are oraşul Năsăud. Potrivit datelor statistice conductele de canalizare din judeţ au o lungime de 338 de kilometri, iar cele de apă, aproape dublu, cu 784 de kilometri de reţea.
Reţeaua de apa potabilă lipseşte în 20 de comune
Practic doar în 31 de comune din 58, câte are judeţul, există acces la reţele de distribuţie a apei potabile, conform ultimului Anuar Statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud. Reţeaua nu a ajuns încă în comune mari precum Budacul de Jos, Coşbuc, Zagra, Târlişua, Leşu, Ilva Mare, Mărişel, Şieu.
Primarii din multe localităţi rurale stau cu ochii pe banii Uniunii Europene şi au întocmit proiecte şi studii de fezabilitate în speranţa că vor obţine finanţări. Conform site-ului Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud aproape fiecare comună are pregătit un studiu pe apă-canal, finanţat cu bani de la bugetul local. Unele dintre proiectele depuse sunt însă în pericol din pricina fondurilor insuficiente pe care multe localităţi le-au primit pe bugetul din 2009, care nu le permite să asigure partea de co-finanţare.
